Cum a fost ”recompensat” de către Stalin generalul sovietic care a contribuit decisiv la înfrângerea Germaniei

Jukov este cu siguranţă pe lista puţinilor generali din Al Doilea Război Mondial care şi-au câştigat renumele cu ajutorul talentului şi abilităţilor strategice desăvârşite. Alături de nume precum Montgomery, Patton sau Rommel, Jukov este generalul de partea sovietică a cărui figură este asociată cel mai uşor cu armata din care făcea parte.

Viaţa acestuia, care a început în 1896, a gravitat în jurul vieţii militare, înrolându-se încă din tinereţe în armata ţaristă.

• Reacția unui ambasador francez la auzul numirii sale la București: „Catastrofă cu neputință de evitat!”
• Ceaușescu la vânătoare de mufloni: „A fost un adevărat infern”

În 1938, a comandat primul grup sovietic al armatei mongole care apăra graniţa între Mongolia şi Manciuria. A reuşit să îi înfrângă pe japonezi într-o victorie răsunătoare, coordonând artilerie, aviaţie şi tancuri într-o contraofensivă care i-a împins pe niponi înapoi în Manciuria, relatează War History Online.

În Europa, fiind deja declarat erou al Uniunii Sovietice, a condus majoritatea operaţiunilor majore împotriva Axei. A pregătit defensiva de la Leningrad, apoi cea de la Stalingrad unde a elaborat Operaţiunea Uranus care a încercuit şi a distrus Armata a şasea germană. Apoi a fost implicat în bătălia de la Kursk, cunoscută ca fiind cea mai mare bătălie de tancuri din istorie.

Ulterior a condus ofensiva care a dus Armata Roşie până la Berlin. Aşadar, meritele acestuia nu pot fi subestimate. De asemenea, contrar vremurilor şi regimului, acesta avea şi o latură umană. Odată războiul în Europa terminat, Jukos a cerut aducerea imediată a produselor alimentare în capitala Germaniei.

„Recompensa” lui Stalin

Aceste lucruri au dus la creşterea în popularitate, un lucru complet negativ în regimul stalinist, unde dictatorul sovietic era paranoic în ceea ce privea orice personalitate care câştiga popularitate. După război a fost marginalizat, fiind acuzat de neîncredere politică şi ostilitate şi a fost înlocuit în funcţia de şef de Stat Major de Vasily Sokolovsky în 1946.

I s-a oferit districtul militar Odessa, care nu avea importanţă strategică. După un infarct în 1948 a fost trimis în districtul militar Ural. În 1953, Stalin l-a chemat la Moscova, dar nu a primit niciun ordin. După o lună, în martie 1953, Stalin a murit.

Gheorghi Jukov a murit în 1974 de infarct, aproape în anonimat. Contrar dorinţei lui, corpul său a fost ars, iar cenuşa a fost îngropată la Kremlin, alături de alţi generali ai Uniunii Sovietice şi mai târziu ai Federaţiei Ruse.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Richard Sorge – Spionul secolului XX

De ce s-a prăbuşit Uniunea Sovietică ?

Clasa muncitoare a Uniunii Sovietice, evocată prin desene de basm

Selfie-uri cu Stalin şi copii care vin să ţină arme în mâini. Muzeul care onorează Uniunea Sovietică